ACTIVITATEA CULTURALA A COMUNEI

 

Pana in anul 1956, cand s-a dat in folosinta Caminul Cultural din comuna Dracea, viata artistica a satului se manifesta la hore, la petreceri in zilele de sarbatori, nunti si botezuri ori la clacile si sidencile care se organizau pentru efectuarea unor lucrari, ca torsul si scarmanatul lanii si canepei. Cu acest prilej se cantau doinele specifice acestui tinut, la fluier, caval ori cimpoi, ba chiar tinerii se prindeau in jocuri ca braul, balta, geamparalele, belitoreanca, bugeacul ori sarba. In acompaniamentul cobzei, lautarul satului Bebe Barbu canta diferite cantece batranesti ca Jianul ori Gruia lui Novac. Prin viu grai s-au transmis pana astazi poezii populare despre vitejii neamului ori despre razboi.

Dintre obiceiurile practicate s-au evidentit “Paparudele” si “Dragaica” sau “ Sanzienele”.

Odata cu inceperea activitatii in cele doua camine culturale, cel din Dracea si apoi cel din satul Florica, terminat in anul 1966, activiatea artistica a comunei a avut un aspect mai organizat. Fiecare local avea cate o sala de spectacole si alte camere pentru desfasurarea repetitiilor. Sala de spactacol din Florica avea 400 de locuri.  De mentionat este faptul ca pe langa aceste doua camine au functionat si bibioteci, doate cu un numar impresionant de fond de carte. S-au creat si formatii artistice de amatori: cor, grup vocal feminin, formatie de dansuri barbatesti si mixta, formatie de teatru si brigada artistica, solisti vocali si instrumentisti.

Aceste formatii au pus in valoare folclorul local, in special in privinta dansurilor, cat si in privinta solistilor instrumentisti. Formatiile de dansuri au fost apreciate in dese randuri cu jocuri precum bugeacul, orzuletul, sarba si geamparalele.

Din grupul de solisti instrumentisi  au facut parte si  Voicu  Ilie ce canta la cimpoi, Siteavu Iordan ce canta la fluier, vioara si muzicuta, Culcea Dumitru la acordeon, impreuna cu tatal lui Culcea Florea, si Zgarta Paraschiv la caval. Ulterior formatia a cuprins numai instrumentisti la caval.

In faza democratiei populare,  formatia de calusari (Calusul-dans de origine traco-getica, practicat numai in sudul tarii, inclus in Lista Capodoperelor Patrimoniului Oral si Imaterial al Omenirii) a imbunatatit substantial viata culturala a comunei noastre. Impreuna cu formatia artistica de instrumentisi la caval constituie mijloacele prin care satenii au contribuit la imbunatatirea patrimoniului cultural national. Activitatea formatiei de instrumentisi la caval   a avut o lunga activitate, pana in anul 1989.